vineri, 13 mai 2011

Soacra cu trei nurori-schimba finalul povestii


…si de-atunci nurorile n-au mai avut zi buna în casă cu baba.
                Intr-o zi, pe când baba cotrobăia prin ograda, văcarul satului nea Vintilă, de-o vârstă cu soacra noastră, veni a in fiecare dimineaţă să ia vaca s-o ducă la păscut. Nora cea mică umplea ulciorul la fântâna de lângă poartă. Cum îl zări pe nea Vintilă îi sări in intâmpinare. O duhoare de băutură venită dinspre moşneag o învălui pe fată. Pe faţa ei se întinse un zâmbet de satisfacţie de parcă o idee nemaiauzită îi trăsnise prin cap.
_ Nea Vintilă, nu vrei să vii diseară să cinezi cu noi?
_ D”apoi  cum să nu.Vin aveţi?
_ Din cel mai bun!
Cum intră in casă le anuntă pe celelalte fete despre musafirul care avea sa vie si le spuse ce aveau de făcut. Toată după-amiaza  au pregătit bucate care mai decare mai gustoase , au anunţat in sat vecinii şi prietenii să vie seara in curte, imbrăcati în straiele lor de sărbatoare.
                Înainte ca toti invitaţii să sosească, hoaţa de noră mai mică a pregătit o mâncare special pentru babă ,pe care a stropit-o cu vin din belşug. Nici nu veniră ine musafirii, că baba se cherchelise de-a binelea: deabia se mai ţinea pe picioare. Pe nea Vintilă nu fu nevoie sa-l  îmbete deoarece  acesta aşa era mereu, umblând adesea cu sticla cu palincă sau vin după el.
                Bucate pe mese aveau, babă aveau, moşneag aveau, popă aveau, lăutari aveau, nuntasi , la fel. Ce putea să fie, dacă nu o nuntă de toată frumusetea ?! Şii-au cununat nurorile pe soacră si pe nea Vintilă si le-au legat destinele fără măcar ca baba sa bănuiască despre ce era vorba, de beată ce era.
                A doua zi soacra s-a trezit cu capul greu, de parcă ar fi ţinut un pietroi in creştet.Când  a aflat ces-a întâmplat, era să inebunească de ciudă.
                De atunci viata soacrei s-a schimbat : a fost nevoită să se mute cu nea Vintilă si sărmana babă in fiecare zi nu-şi mai vedea capul de treabă printre vaci, porci si alte orătănii.
                Tot de atunci, cele trei nurori au trăit fericite până la adânci bătrâneţi ,alături de soţii lor.

TACHE AURA
CLASA A VI-A B
SCOALA NR. 1 -1 DECEMBRIE, ILFOV

Soacra cu trei nurori - schimba finalul povestii


După ce fiecare fecior  şi-a gasit o nevasta pe plac şi pe placul babei ,aceştia au plecat cu treburi prin sat, iar nurorile au ramas acasa cu soacra.
            Cand s-a inserat, soacra a dat nurorilor de lucru, dupa obicei şi le-a spus sa nu leneveasca pentru ca ea le vede cu ochiul cel neadormit. Bietele fete au hotatat sa facă treaba împreună că poate aşa va fi şi baba odată mulţumită. Toată noaptea au robotit: au tors,au făcut mâncare , au pisat mălai şi au aranjat prin casă.
            Dimineaţa ,soacra s-a trezit cam morocănoasă şi s-a dus să vadă ce fac nurorile. Când a intrat in odaie le-a vazut pe bietele fete dormind caci erau obosite dupa munca de azinoapte. Baba a luat dintr-o dată foc, certându-le pentru faptul că stau si nu muncesc când este atât de multă treaba de făcut. Fetele s-au speriat şi au ieşit din casă  alergând prin curte sa puna la punct treburile. Soacra, a vrut sa le dea o lectie şi s-a dus după  după ele cu un măturoi în mână.
Spre ghinionul ei , nora cea mare, nemaisuportând nemultumirile babei i-a pus piedică, iar biata femeie a căzut cu capul de o piatră si acolo şi-a gasit sfârşitul.
            Când au venit feciorii acasă, nurorile speriate le-au spus că au gasit-o pe soacră căzută in curte.
            Fetele o boceau, iar cănd aveau prilejul chicoteau pe ascuns intre ele.


SIMA GEORGIANA
CLASA A VI-A B
SCOALA NR.1-1 DECEMBRIE, ILFOV

miercuri, 11 mai 2011

SCHIMBĂ FINALUL POVESTII SOACRA CU TREI NURORI

…si de-atunci nurorile n-au mai avut zi buna în casă cu baba.
Intr-o zi, pe când baba cotrobăia prin ograda, văcarul satului nea Vintilă, de-o vârstă cu soacra noastră, veni a in fiecare dimineaţă să ia vaca s-o ducă la păscut. Nora cea mică umplea ulciorul la fântâna de lângă poartă. Cum îl zări pe nea Vintilă îi sări in intâmpinare. O duhoare de băutură venită dinspre moşneag o învălui pe fată. Pe faţa ei se întinse un zâmbet de satisfacţie de parcă o idee nemaiauzită îi trăsnise prin cap.
_ Nea Vintilă, nu vrei să vii diseară să cinezi cu noi?
_ D”apoi cum să nu.Vin aveţi?
_ Din cel mai bun!
Cum intră in casă le anuntă pe celelalte fete despre musafirul care avea sa vie si le spuse ce aveau de făcut. Toată după-amiaza au pregătit bucate care mai decare mai gustoase , au anunţat in sat vecinii şi prietenii să vie seara in curte, imbrăcati în straiele lor de sărbatoare.
Înainte ca toti invitaţii să sosească, hoaţa de noră mai mică a pregătit o mâncare special pentru babă ,pe care a stropit-o cu vin din belşug. Nici nu veniră ine musafirii, că baba se cherchelise de-a binelea: deabia se mai ţinea pe picioare. Pe nea Vintilă nu fu nevoie sa-l îmbete deoarece acesta aşa era mereu, umblând adesea cu sticla cu palincă sau vin după el.
Bucate pe mese aveau, babă aveau, moşneag aveau, popă aveau, lăutari aveau, nuntasi , la fel. Ce putea să fie, dacă nu o nuntă de toată frumusetea ?! Şii-au cununat nurorile pe soacră si pe nea Vintilă si le-au legat destinele fără măcar ca baba sa bănuiască despre ce era vorba, de beată ce era.
A doua zi soacra s-a trezit cu capul greu, de parcă ar fi ţinut un pietroi in creştet.Când a aflat ces-a întâmplat, era să inebunească de ciudă.
De atunci viata soacrei s-a schimbat : a fost nevoită să se mute cu nea Vintilă si sărmana babă in fiecare zi nu-şi mai vedea capul de treabă printre vaci, porci si alte orătănii.
Tot de atunci, cele trei nurori au trăit fericite până la adânci bătrâneţi ,alături de soţii lor.

TACHE AURA
CLASA A VI-A B
SCOALA NR. 1 -1 DECEMBRIE, ILFOV

Poze Scoala cu clasele I-VIII Numarul 11 Botosani